zilele trecute m-am hotarat: "traiesc intr-o lume nebuna, nebuna, nebuna!"
si m-am suparat
nu mai inteleg lumea asta deloc, nu o mai inteleg pentru ca e IREALA (ma refer aici la cei care se vad cu totul altfel decat sunt cu adevarat, la cei care sunt urati dar se vad frumosi), lumea asta e ireala pentru ca traieste haotic, si alandala, si superficial si ii place, dar totusi are tupeul sa se planga; si eu zic "Stop! ai viata pe care vrei sa o ai, nu ai dreptul sa te plangi!"
zilele trecute ma simteam si eu o nebuna intr-o lume nebuna...si nu mai aveam aer si simteam ca ma sufoca lumea asta nebuna, pt ca
"lucrurile sunt atat de simple, incat devin de neinteles".
daaar, mi-am revenit! m-am intors acasa la mine, la casa mea frumoasa, si curata, si ordonata, si in primul rand linistita.
eram fericita, ca sunt acasa, ca a venit primavara, ca e cald si soare, ca au inflorit pomii, am deschis larg ferestrele si m-am bucurat de linistea curtii mele, si de linistea casei mele, am deschis radio guerrilla, am udat florile, am dat mancare la beagle-ii nostrii frumosi (avem 2 cateluse) si mi se parea raiul pe pamant...si nu mi se mai parea lumea atat de nebuna...m-am bucurat facand lucrurile astea simple
si m-am hotarat: vreau sa traiesc in partea frumoasa a lumii, si lumea aia nebuna poate se educa si invata sa se bucure si ea de lumea frumoasa, pentru ca e pacat sa cresti urat si rau
Important
Acum 4 ani
2 comentarii:
Oamenii nu's rai, lucrurile din jur ii fac sa devina asa! :)
Getuta, ai scris acilea de parca ai fi autoru Micutului Print, pe cind scria Citadela: cica in linistea casei tatalui meu, unde toti pasii au sens. zice el. si bine zice. fosai si eu la brastavatu si redescoperii aceeasi liniste, aceiasi pasi si rostu lor.
lumea e frumoasa rau. azi am vazut niste pleoaste de papadii, mari cit capu meu si un cimp de traistuta ciobanului si mi-am amintit cum stateam si rupeam, cine eram mica, frunzisoarele alea minuscule in forma de inimioara si habar n-aveam si nici ca-mi pasa de ceva.
Trimiteți un comentariu