duminică, 14 iunie 2009

suflet fara chei... :P

ehh, dac-ati stii ce-am mai patit si azi...nici duminica n-am pauza

din ciclul "fiecare cu cheia lui", va prezint episodul "toti cu o singura cheie" :P

no, era dimineata mea libera sa dorm, urma sa merg la lucru de la 1; dimineata mergea colegul meu si deschidea magazinul pana la 1. so, aseara mi-a zis ca nu stie sigur daca are cheie, si am crezut ca ma suna tot aseara sa-mi spuna "am/ n-am", dar nu m-a sunat, am tras concluzia eronata ca are cheie.

astfel, ca un copil cuminte care sunt, azi-noapte la 2, m-am pus sa dorm, nu inainte de a da telefoanele pe silentios.

si am dormit, si iar am dormit...m-am mai trezit eu dimineata, si ma gandeam sa ma uit la telefon daca m-a sunat cumva colegul, dar nu puteam deschide ochii, pt ca imi fuge somnul daca-i deschid. asa ca am strans mai tare ochii, si am tot dormit, am tot dormit pana la 10jumate.

la 10jumate am luat telefonul, l-am deschis linistita, si aveam nu mai putin de fix 10apeluri ratate si 1sms...no, asa-i viata cruda cu unii, ce sa zic. a stat colegul meu in fatza magazinului pana la 11.

va dati seama ca nu ma simt deloc bine, imi pare rau ca a patit asta colegul meu, care-i un tip de treaba; dar in acelasi timp ma amuza copios situatia.
s-au agitat mai multi, s-au sunat intre ei, poate mai are si altcineva cheie. dar nu! nu risipesc eu cheile asa aiurea. ce imi zici "da cheie!" si eu dau? nu! :P
degeaba daca nu au stiut pe cine sa sune si care stia unde stau.

iar mustacesc, pt ca-s convinsa, ca un subiect important in sedinta din 1iulie, va fi:

"telefonul de serviciu tinut deschis, in orice situatie!"

ba pardon, orice situatie in afara somnului meu! si stiu ca toate privirile se vor indrepta atunci spre mine, si eu la randul meu ma uit in spatele meu mai departe dupa vinovat...no, imi va fi putin rusine..dar se mai intampla, oameni suntem!

nobody's perfect! :P

2 comentarii:

Cristina Mihala spunea...

Din categoria Romania mea, tara in care totdeauna "Cheia e la tine!" (parca asta era si sloganul unui partid). Pentru ca oricum ai lua-o nu e bine, si cu chei, si fara, odata am ramas blocata in casa, pentru ca Yves, slab cunoscator al comportamentului romanesc in privinta cheilor si broscutelor, a avut un exces de zel ca sa inchida si in partea de jos a usii. toate bune, numai ca dinauntru nu se putea deschide, iar eu trebuia sa plec la serviciu... Yves nicaieri, Andriosca hat departe, sa ma arunc de la etaju' 8 - slabe sanse sa mai ajung la serviciu, sa ma catar pe balcon pe la vecina iarasi greu ca balconu-i plin cu termopane... am sunat-o pe Ancuta recuperatoarea, care a stat frumos in fata blocului in timp ce eu coboram cheia cu o sfoara (ca sa nu ramina cheile prin vreun copac), in risul intregii intersectii... morala: (preluam vorbele unui sarman profesor de la Litere): "Romanul se descurca! Dar mai bine nu s-ar incurca!" :p

contesa spunea...

m-ai facut sa raz :) sa cobori cheia cu ata! mi-ai amintit de perioada cand eram mai mica, si imi cobora tatal meu tot pe ata, de la etajul 4, o galeata din aia mica de 5l, ca sa aduc apa in casa :P (era perioada comunista), si diverse alte chestii coboram pe ata, ca sa nu facem multe drumuri.

morala ta-i superba, o s-o retin "Romanul se descurca! Dar mai bine nu s-ar incurca!"
hehe, cum sa stea romanul de-o parte, si sa nu se implice, sa nu se dea macar cu parerea :)